MASURAREA DIMENSIUNILOR UNGHIULARE

Dimensiunile unghiulare, alături de cele liniare determină suprafeţele pieselor şi poziţiile reciproce ale acestra.

METODE DE MĂSURARE A UNGHIURILOR

• Metode de control prin comparare – se determină abaterea unghiului măsurat faţă de măsura utilizată (calibrul, cala unghiulară, echerul, conul, şablonul de unghiuri).
• Metode de măsurare indirecte

 – se măsoară dimensiuni ajutătoare şi se utilizează în calcul funcţii trigonometrice.

• Metode de măsurare directe

– unghiul  se detemină cu instrumente şi aparate cu scară unghiulară.

MIJLOACE DE MĂSURARE A DIMENSIUNILOR UNGHIULARE

Măsuri	Măsuri cu repere	Raportor
		Disc gradat
	Măsuri terminale	Cală unghiulară
		Calibru conic
		Echer
Instrumente	Raportorul mecanic
	Raportorul optic
	Nivela cu bulă de aer
	Cap divizor
	Platou sinus
	Riglă sinus
Aparate	Nivelă electronică
	Autocolimator
	Divizor unghiular
	Goniometru

RAPORTOARE

RAPORTORUL MECANIC – instrument de măsurat unghiuri prevăzut cu un dispozitiv de citire a indicaţiilor cu vernier sau cu cadran.

Principiul de funcţionare – execută măsurări ale unghiului dintre două suprafeţe. Talpa corpului 1 se aşează pe o suprafaţă, rigla mobilă 4 se roteşte şi se deplasează până se suprapune pe cea de a doua suprafaţă, unde se blochează cu butonul de blocare 5. Discul mobil 3 ce s-a rotit, se blochează şi el cu butonul de blocare 6.

După îndepărtarea raportorului se fac citirile.

Valoarea diviziunii: 5 minute.

Citirea - pe scara de pe discul fix 2 (gradele), iar minutele se citesc pe vernier (principiul este asemănător cu cel al şublerului).

Părţi componente:

1-corp;

2-disc;

3-disc mobil;

4-riglă mobilă;

5-buton de blocare a riglei 4;

6-buton de blocare a discului 3.

α-unghiul măsurat

Alte tipuri de raportoare:

RAPORTORUL CU CADRAN (mecanic)

Are precizia de măsurare de 5 minute şi posibilitatea unei citiri rapide.

RAPORTORUL MECANIC CU LUPĂ

RAPORTORUL OPTIC (principiul lui de funcţionare se bazează pe interpolarea  optică, valoarea diviziunii se citeşte printr-o lupă).

RAPORTORUL DIGITAL

MASURAREA DIMENSIUNILOR LINIARE

MĂSURAREA DIMENSIUNILOR LINIARE - MIJLOACE DE MĂSURARE

Rigla metalica flexibila - serveste pentru masurarea lungimilor. Ea este confectionata din banda de otel laminat la rece si are lungimea de masurare de la 100 - 2000 mm, latimea de la 12 - 30 mm, iar grosimea de la 0,3 - 1 mm. Aceasta rigla se executa cu doua scari, gradate in centimetri si milimetri pe aceeasi fata. Precizia de masurare cu rigla metalica este de 0,25 mm.

            Masurarea cu rigla gradata

   La masurarea lungimilor, rigla gradata se aseaza pe piesa de masurat astfel ca diviziunea 0 a riglei sa coincida cu una din muchiile piesei sau cu punctul de unde incepe masurarea, iar muchia riglei trebuie sa fie paralela cu muchia piesei. Diviziunea care coincide cu capatul lungimii de masurat sau cu cealalta muchie a piesei ne arata marimea piesei masurate. La citirea valorii lungimii masurate privirea trebuie sa cada perpendicular pe rigla. In cazul cand raza vizuala cade oblic sau cand rigla s-a asezat gresit pe suprafata piesei, valoarea dimensiunii citite va fi gresita.

In mod asemanator se efectueaza si masurarea cu ruleta de buzunar.

Ruleta de buzunar - este formata dintr-o panglica de otel flexibil si o cutioara in care se infasoara aceasta. Panglica de otel are lungimea de 1-2 m si este prevazuta cu diviziuni care marcheaza centimetri si milimetri.

Şabloanele - sunt foarte des intrebuintate pentru verificarea formei pieselor. Aceste sabloane au diferite forme, deoarece si piesele care se verifica au forme geometrice variate. Verificarea suprafetelor profilate si plane cu sabloanele se face prin aplicarea acestora direc pe piesa. Apoi se priveste spre lumina, pentru a observa daca sablonul coincide sau nu cu forma piesei. In cazul in care razele de lumina nu patrund intre sablon si piesa, putem considera ca piesa are forma ceruta.

Cu sublerul din figura se efectueaza masurari cu o precizie de 0,10 mm. Acest subler se compune din doua piese principale, care se deplaseaza una de-a lungul celeilalte. Piesa fixa - rigla 1 - este divizata la partea inferioara in centimetri si milimetri. La una din extremitati, rigla gradata este prevazuta cu un cioc lung 3 si unul scurt 2. Partea mobila - cursorul 4 - este prevazuta de asemenea cu un cioc lung 6 si unul scurt 5. La partea inferioara, cursorul are o scara gradata pe o anumita portiune. Aceasta scara, 7, se numeste vernier. Pentru masurarea adancimilor se foloseste tija 8, iar pentru fixarea cursorului pe rigla gradata - surubul 9.

            Vernierul - reprezinta un segment de dreapta lung de 9 mm, care este impartit in 10 parti egale. Prin urmare, o diviziune a vernierului reprezinta 0,9 mm, adica ea este cu 0,1 mm mai mica decat fiecare diviziune de pe rigla. In acest caz, prima diviziune a vernierului se afla cu 0,1 mm la stanga primei diviziuni a riglei; a doua diviziune a vernierului se afla cu 0,2 mm la stanga diviziunii 2 a riglei s.a.m.d. Diviziunea 10 a vernierului coincide exact cu diviziunea 9 de pe rigla gradata a sublerului.

Sublerul de adancime este construit pe aceleasi principii ca si cel descris mai sus. Deosebirea consta insa numai in aceea ca rigla sublerului de adancime nu este prevazuta cu ciocuri.

Sublerul de adancime este compus din rigla gradata 1, suprafata de masurare a riglei 2, cursorul 3, talpa cursorului 4, suprafata de masurare a cursorului 5, vernierul 6, surubul de fixare a cursorului 7, dispozitivul de avans fin 8, surubul dispozitivului de avans fin 9, piulita dispozitivului 10 si surubul de fixare a dispozitivului de avans fin 11. Cu acest subler se masoara adancimile, canalele pieselor etc. La acest subler trebuie protejate suprafetele de masurare.

Micrometrul - se foloseste pentru masurarea diferitelor dimensiuni ale pieselor; micrometrul se construieste in functie de dimensiunile de masurat. De exemplu, diametrele exterioare ale pieselor se masoara cu micrometrul de exterior, diametrele interioare - cu micrometrul de interior, iar adancimile - cu micrometrul de adancime. Micrometrul este un aparat de masurat mai precis decat sublerul.

Micrometrul de exterior

Se compune dintr-o potcoava 1, pe care se afla fixat bratul cilindric 2, prevazut pe partea exterioara de-a lungul generatoarei, cu gradatii in milimeti si jumatati de milimetri. In interiorul bratului cilindric se roteste o tija filetata 3 (surub micrometric), care se termina cu bratul 5. Pasul filetului surubului micrometric este de 0,5 mm. Surubul micrometric este fixat pe tamburul 4, care se deplaseaza pe bratul cilindric. Pe partea conica exterioara a tamburului se gaseste o scara gradata cu 50 de diviziuni. La o rotatie completa a tamburului, surubul inainteaza cu 0,5 mm. Daca tamburul se roteste numai cu o diviziune de pe cirumferinta, atunci surubul a avansat cu 0,5/50=0,01 mm. Cand se apropie cele doua suprafete de masurare de piesa 8, rotirea nu se mai face cu tamburul, ci cu dispozitivul de limitare a apasarii 6. In momentul cand apasarea a atins valoarea limita, dispozitivul 6 incepe sa se roteasca in gol. In aceasta pozitie, surubul micrometric se blocheaza cu inelul de fixare 7 si apoi se citeste valoarea dimensiunii masurate. Citirea milimetrilor si a jumatatilor de milimetri se face pe bratul cilindric, iar a sutimilor de milimetri - pe tambur.

MASURARI TEHNICE

PROCESUL DE MĂSURARE

In activitatea industriala, controlul calității produselor necesita permanente masurari, efectuate asupra materiilor prime, materialelor si componentelor la fiecare operatie de executie, la montaj sau asupra produsului finit. In cadrul proceselor de productie cu inalt grad de mecanizare si automatizare, mijloacele si metodele de masurare si control au un rol vital, astfel incat in orice intreprindere, serviciul de control al calitatii a devenit sector de sine statator si indispensabil pentru bunul mers al productiei.

Procesul de masurare trebuie sa raspunda urmatoarelor intrebari:

- Ce masuram?

- Cu ce masuram?
- Cum masuram?

Procesul de măsurare este un ansamblu de operaţii de măsurare, care au drept scop determinarea valorii numerice ale unei mărimi fizice, cu ajutorul unui mijloc de măsurare şi aplicând anumite reguli/ principii.

Măsurarea este o operaţie sau un proces metrologic prin care, cu ajutorul unui mijloc de măsurare (măsura, instrument, aparat etc.) şi în anumite condiţii, se determină valoarea unei mărimi date, exprimată printr-o unitate de măsură corespunzătoare.

Măsurarea este operaţia metrologică prin care o mărime fizică este comparată cu unitatea de măsură specifică.

Măsurandul este obiectul purtător al mărimii fizice.

Rezultatul măsurării este valoarea efectivă V, care ne arată de câte ori unitatea de măsură se cuprinde în mărimea de măsurat.

V = M/U.M.= k                       (1)

unde: M – mărimea de măsurat

U.M. – unitatea de măsură

deci:                                        V=k[UM]

Precizia rezultatelor obţinute prin măsurare poate fi influenţată de numeroşi factori, din care un rol deosebit îl au mijloacele de măsurare folosite şi metodele de măsurare alese. Alegerea corectă a metodelor şi mijloacelor de măsurare şi control se face ţinând seama de mai mulţi factori:

· Precizia măsurării;

· Caracteristicile metrologice şi economice ale mijlocului de măsurare;

· Forma şi dimensiunile pieselor;

· Felul producţiei.

  

SCHEMA PROCESULUI DE MASURARE



ELEMENTELE PROCESULUI DE MASURARE

Obiectul de măsurat (măsurandul) este obiectul purtător al mărimii fizice.

Mijlocul de măsurare este un sistem tehnic construit în scopul comparării mărimii de măsurat cu unitatea de măsură specifică, în scopul aflării valorii măsurate.

Mijlocul de măsurare este răspunsul la întrebarea „ – Cu ce măsurăm?”.

Termenul „Mijloc de măsurare” este un termen generic care desemnează un mijloc tehnic utilizat pentru obţinerea, prelucrarea, transmiterea şi stocarea unor informaţii de măsurare.

Prin urmare:

Mijloacele de măsurare sunt mijloace tehnice cu ajutorul cărora se determină cantitativ mărimile de măsurat.

Metoda de măsurare reprezintă modalitatea, principiul, regula prin care se determină valoarea numeric a unei mărimi.